Gregorian Bivolaru, condamnat la șase ani de închisoare pentru acte sexuale cu minori și trafic de persoane

Bivolaru a primit sentința de șase ani de închisoare cu executare, pronunțată vineri de instanța supremă, pentru actul sexual cu un minor în formă continuată în legătură cu victima Mădălina Dumitru.

Judecătorii au ascultat vineri pledoariile finale ale apărării și acuzării în dosarul în care liderul MISA Gregorian Bivolaru și alte două persoane sunt judecate pentru trafic de persoane și acte sexuale cu minori.

Acuzarea a cerut pedepse cu executare orientate spre maximum prevăzut de lege în cazul lui Bivolaru, pedeapsă cu suspendare pentru Zsolt Farkaș și încetarea procesului penal față de Mirona Farcași.

La rândul lor, apărătorii celor din dosar au cerut pe rând judecătorilor achitarea clienților lor pe motiv că s-a îndeplinit termenul de prescripție specială, pentru unele fapte, și pe motiv că probele nu dovedesc acuzațiile ce li se aduc, în cazul altor fapte.

În acest context, avocatul lui Gregorian Bivolaru a susținut că interceptările din acest dosar nu pot fi avute nicicum în vedere de instanță pe motiv că Serviciul Român de Informații (SRI) nu a făcut la acea vreme o cerere în raport de legislația aflată în vigoare la acel moment, iar restul probelor nu ar dovedi vinovăția clientului său.

Totodată, atipic într-un astfel de dosar, două dintre părțile vătămate din cauză au arătat că nu se consideră părți vătămate, că acest dosar le-ar fi provocat greutăți pe parcursul derulării lui și că nu au nicio pretenție civilă.

Avocatul Mădălinei Dumitru, una dintre victimele minore ale lui Bivolaru a vrut să depună, în atenția completului de judecători, o nouă declarație notarială prin care clienta sa ar fi arătat că nu a fost niciodată sedusă, folosită sau agresată de Gregorian Bivolaru, că nu a practicat cu acesta acte sexuale sau „perverse” și că nu are nicio pretenție civilă în acest caz.

Președintele completului, judecătorul Ionuț Matei a sancționat punctual fiecare derapaj al avocaților cerându-le imperativ, pe parcursul procesului, să se rezume strict la acuzațiile făcute de parchet și judecate de instanță.

Totodată magistratul a sancționat în termeni duri atitudinea avocaților părților vătămate arătând că este de neînțeles de ce de abia la finalul procesului insistă să arate că acestea nu au avut niciodată de suferit de pe urma inculpaților.

Procurorul prezent la ședință le-a arătat judecătorilor că în cazul lui Gregorian Bivolaru se impune stabilirea unei pedepse privative de libertate orientată spre maximum prevăzut de lege pentru faptele de act sexual cu un minor, trafic de minori și perversiuni sexuale.

Conform legilor în vigoare, Bivolaru putea fi condamnat la 12 ani de închisoare, pedeapsa maximă pentru trafic de minori între 15 și 18 ani.

Totodată, procurorul a arătat că în cazul lui Bivolaru s-au prescris faptele de corupție sexuală și de tentativă de trecere frauduloasă a frontierei. În acest context, procurorul a arătat că numărul mare de părți vătămate minore, modul persuasiv de convingere a victimelor, concursul infracțional și efectul continuat al faptelor sale impun stabilirea unei pedepse orientată spre maximum special prevăzut de lege, la care să se aplice și un spor de pedeapsă generat de concursul de infracțiuni.

Procurorul a enumerat victimele minore ale lui Gregorian Bivolaru, respectiv Mădălina Dumitru, Ilinca Simionescu Ilinca și pe Agnes Arabela Marquez.

Despre primele două, procurorul a arătat că au fost seduse și abuzate de Bivolaru în perioadele 2002 – 2004 și aprilie 2003 – ianuarie 2004, în vreme ce cu a treia victimă Bivolaru a întreținut raporuri sexuale în perioada ianuarie – noiembrie 2000.

Procurorul a spus că toate aceste acuzații sunt dovedite de întreg ansamblul probator pus la dispoziție de anchetatori, subliniind că deciziile anterioare de achitare nu mai pot subzista în contextul în care probe esențiale, respectiv interceptările telefonice, au intrat în legalitate la acest moment, după ce ICCJ a dispus declasificarea mandatelor de interceptare de la acea vreme.

Tot procurorul a explicat că, odată declasificate, aceste probe nu mai sunt nule, prind forță probantă și, fiind în acord cu rigorile legale, se coroborează cu celelalte probe ale anchetatorilor, respectiv rapoartele cu bunurile de la percheziții, declarațiile victimelor și ale martorilor, dar și cu restul probelor existente la dosar.

Procurorul a amintit că probele acestui dosar dovedesc faptul că Gregorian Bivolaru își ademenea, sub forma unor promisiuni sau oferte precum călătorii, cadouri sau bani, victimele între care și minore, cu care întreținerea ulterior raporturi sexuale și pe care le îndemna totodată să practice perversiuni sexuale sub forma actelor de lesbianism ce aveau ca scop aducerea de satisfacții sexuale acestuia.

În cazul lui Zsolt Farkaș, procurorul a arătat că declarațiile martorilor, dar și celelalte probe din dosar, dovedesc modul în care acesta a încercat să-l ajute pe Gregorian Bivolaru să părăsească țara, după demararea ancehtei.

Cu toate acestea, a arătat procurorul, în cazul lui Farkaș poate fi stabilită o condamnare la închisoare cu suspendare, motivată de durata mare de timp scursă de la momentul săvârșirii infracțiunii, care duce la o diminuare a pericolului social.

În cazul celui de-al doilea complice al fondatorului Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut (MISA), Maria Mirona Farcași, procurorul a constatat că pentru fapta acesteia de corupție sexuală a intervenit termenul de prescripție specială și a solicitat astfel încetarea procesului penal față de aceasta.

Magistratul Ionuț Matei, președintele completului de la ICCJ care judecă dosarul lui Gregorian Bivolaru, a primit o scrisoare de amenințare în care i se indică să dea „o soluție blândă” în cauză, altfel „cei indignați”, semnatarii documentului, se vor implica în eliminarea lui din justiție.

Matei a declarat, înaintea termenului de vineri, că scrisoarea de amenințare primită pe adresa de domiciliu nu îl intimidează, că va judeca până la final dosarul lui Bivolaru și că va depune o plângere pentru șantaj, care speră să fie soluționată în termeni rezonabili, într-un sens sau altul.

În 12 aprilie 2012, judecătorii ICCJ Ionuț Matei, Cristina Rotaru și Ioana Bogdan au decis să rețină spre rejudecare dosarul în care Gregorian Bivolaru a fost achitat pentru perversiune sexuală, act sexual cu un minor și trafic de minori, admițând astfel recursul procurorilor și desființând deciziile anterioare ale instanțelor.

În acest caz, Tribunalul Sibiu și apoi Curtea de Apel Alba Iulia au decis achitarea liderului MISA pentru o parte din infracțiunile pentru care a fost judecat, respectiv perversiune sexuală în formă continuată, două infracțiuni de act sexual cu un minor în formă continuată și două infracțiuni de trafic de minori.

Instanțele au dispus, totodată, încetarea procesului penal pentru alte infracțiuni, respectiv corupție sexuală, act sexual cu un minor, ambele în formă continuată, și trecerea frauduloasă a frontierei României, „ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale”.

Parchetul a făcut recurs la ICCJ.

Bivolaru a fost arestat, în martie 2004, sub acuzația că a întreținut relații și perversiuni sexuale cu Mădălina Dumitru, folosindu-se de influența pe care o avea asupra acesteia, în calitate de profesor de yoga. Bivolaru a fost însă eliberat din arest după ce, la 1 aprilie 2004, Curtea de Apel București a constatat că emiterea mandatului a fost făcută de o instanță necompetentă.

Anchetatorii au stabilit că, în 2002 – martie 2004, acesta ar fi practicat în mod repetat acte cu caracter obscen față de minora Mădălina Dumitru. În perioada ianuarie-noiembrie 2000, precum și în aprilie 2003, folosindu-se de calitățile de profesor yoga și mentor spiritual, Bivolaru ar fi întreținut acte sexuale cu alte două minore – Agness Arabella Mureșan și Ilinca Simionescu.

În august 2004, procurorii de la Parchetul Curții de Apel București l-au trimis pe Bivolaru în judecată pentru act sexual cu un minor, perversiune sexuală, corupție sexuală, trafic de minori și tentativă de trecere frauduloasă a frontierei de stat a României. Au mai fost trimiși în judecată Mirona Farcași (pentru corupție sexuală) și vameșul Farkaș Ferenc Szolt (prins o dată cu Bivolaru, la Nădlac, acuzat de trafic de migranți).

Deși pe numele lui exista o interdicție de a părăsi țara, Bivolaru a ieșit din România, fiind reținut la Malmo, în Suedia. Ulterior, el a obținut statut de azilant.

Gregorian Bivolaru a fost arestat în aprilie 2005, în Suedia, însă în luna noiembrie același an, autorităților române li s-a respins cererea de extrădare a acestuia.

Din 23 mai 2013, instanța îl citează pe Gregorian Bivolaru și cu noul său nume, Magnus Aurolsson, fiind prima oară când este menționat astfel în dosarul în care este acuzat de trafic de minori.